Practica jocurilor de noroc în 2022 –

anchidim zagrean

anchidim zagrean

Practica jocurilor de noroc în 2022

Expertiza – mijloc de probă – în activitatea jocurilor de noroc

Articol din seria „Practica jocurilor de noroc”, de Anchidim Zăgrean, președinte ROMBET

Este deja o certitudine faptul că activitatea jocurilor de noroc se va desfășura și în anul 2022 în condiții de criză sanitară, inclusiv cu consecințele deja cunoscute până acum, generate de adoptarea măsurilor statului pentru restrângerea unor drepturi și libertăți economice fundamentale. Știm, de asemenea, că în perioada următoare vor urma o serie de acțiuni în forță ale instituțiilor statului menite să aducă în visteria statului cât mai mulți bani, în încercarea disperată de a reechilibra raportul dintre sursele bugetare diminuate și cheltuielile suplimentare generate în perioadele stărilor de urgență și alertă. În acest sens, pentru apărarea intereselor economice proprii și pentru diminuarea sau limitarea unor excese în activitatea de control, de multe ori peste limita legală, organizatorii jocurilor de noroc au posibilitatea să apeleze la efectuarea unor expertize, în vederea utilizării lor ca mijloace de probă, în scopul neutralizării actelor administrative ale ONJN, actelor administrativ fiscale ale autorităților fiscale, precum și în cazul unor acțiuni civile sau penale desfășurate de către autoritățile statului și care se bucură, în principiu, de prezumția legalității.

În vederea stabilirii condițiilor, precum și a modalităților, de utilizare a expertizei ca mijloc de probă, în practica jocurilor de noroc, este absolut necesară aprofundarea și cunoașterea procedurilor legale precum și a normelor legale aplicabile, așa cum sunt ele tratate în Codul de procedură civilă sau în Codul de procedură penală precum și în Codul de procedură fiscală.

În Codul de procedură civilă regăsim faptul că dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face și printr-un raport de expertiză, atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti și prin urmare poate numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi. Desigur, prin faptul că activitatea jocurilor de noroc se organizează și exploatează pe baza reglementărilor speciale, nefăcând parte din activitățile comune, general cunoscute, este absolut firesc și mai ales necesar să se poată face apel la folosirea acestui mijloc de probă, pentru stabilirea și dovedirea unui fapt sau al unei activități iar constatările şi concluziile motivate trebuie să fie consemnate în raportul de expertiză. La efectuarea acestor expertize pot participa experţi aleşi de părţi şi încuviinţaţi de instanţă, având calitatea de consilieri ai părţilor care pot să dea relaţii, să formuleze întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.

Codul de procedură penală stabilește, de asemenea, faptul că atunci când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului și în cauză este necesară opinia unui expert se dispune efectuarea unei expertize.

Codul de procedură fiscală, ca o consecință a necesităților și a practicii uzuale, are o gamă largă de norme, în tot ceea ce înseamnă constituirea probelor, subliniind faptul că o probă este constituită din orice element care serveşte la constatarea unei stări de fapt fiscale, inclusiv înregistrări audiovideo, date şi informaţii aflate în orice mediu de stocare, precum şi alte mijloace materiale de probă și care nu sunt interzise de lege. Pentru determinarea stării de fapt fiscale, organul fiscal, în condiţiile legii, administrează mijloace de probă, putând proceda, printre altele, la solicitarea de expertize ori de câte ori consideră necesar, să apeleze la serviciile unui expert pentru întocmirea unei expertize fiind obligat să comunice contribuabilului numele expertului iar acesta din urmă poate să numească un expert pe cheltuiala proprie.

Expertiza solicitată, pentru a constitui mijloc de probă, se realizează prin întocmirea unui raport scris iar „evaluarea probelor este guvernată de principiul liberei aprecieri, potrivit căruia organele judiciare au dreptul să aprecieze în mod liber atât valoarea fiecărei probe administrate (în raport cu celelalte), indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, cât și credibilitatea lor. Probele nu au o valoare a priori stabilită de legiuitor, importanța acestora rezultând în urma aprecierii lor de către organele judiciare în contextul analizei ansamblului materialului probatoriu administrat în cauză” așa cum a stabilit Curtea Constituțională prin Decizia nr. 87/2019.

În acest sens trebuie reținut faptul că principiul care trebuie să ghideze organul fiscal în ceea ce privește nivelul sarcinii probei este cel al determinării corecte a situației fiscale a contribuabilului. Acest principiu este similar principiului adevărului în cunoașterea faptelor pentru a preveni orice greșeală în cunoașterea faptelor iar instanțele de judecată trebuie să stăruie, prin toate mijloacele de probă, inclusiv prin efectuarea unei expertize.

Concluzia cea mai importantă, în practica jocurilor de noroc guvernată de o reglementare specială, este că prezumțiile (care sunt consecințele pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut pentru a stabili un fapt necunoscut), pot să fie înlăturate printr-o contrară, dacă legea nu dispune altfel, respectiv printr-un raport de expertiză, care trebuie să conțină opinia unui expert în domeniu. Acest tip de probe pot fi folosite doar dacă îndeplinesc anumite condiții privitoare la legalitatea, verosimilitatea, pertinența și concludența lor. in punct de vedere al legalității, proba solicitată trebuie să constituie un mijloc de dovadă prevăzut de lege și să nu fie prohibită de lege. Din punct de vedere al verosimilității, proba solicitată nu trebuie să contrazică legile naturale universal recunoscute.

Revenim, în următoarele numere ale revistei, cu alte opinii privind activitatea jocurilor de noroc…

Author: Daisy Taylor